Deputaţii şi senatorii PNL pare că se pregătesc să facă o nouă șmecherie politico-legislativă. După ce Iohannis și guvernarea PSD-PNL ne-au oferit nişte legi ale educaţiei lacunare, un sistem de pensii care a dezavantajat mii de oameni, după ce au ignorat cu tupeu problema asistenților personali și persoanelor cu dizabilități, de data aceasta se pregătesc să atace interesele unei alte bresle.
Ghizii montani sunt o categorie de profesionişti care, din cauza intereselor politice şi a haosului care există la guvernare, s-au trezit aproape fără dreptul de a profesa. Să vă explic puţin parcursul meseriei de ghid montan. Iniţial, aceştia aparțineau de Ministerul Turismului, fiind puşi în aceeaşi categorie cu ghizii turistici. Acum, însă, aceştia au ajuns să țină de … Ministerul Culturii. Da, ghizii montani aparțin de Ministerul CULTURII. Deci am ajuns ca specialiştii care stabilesc cercetarea, păstrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural să decidă, printre picături, şi regulile pentru oamenii care se caţără pe munţi şi întreprind activităţi fizice intense.
În plus, peste această absurditate, printr-un ordin de ministru, în 2023, s-a făcut vraişte în domeniu, fiind schimbate elemente esenţiale. Ghizii montani aveau un standard ocupaţional nou şi au aflat că trebuie să-şi reînnoiască atestatele o dată la cinci ani, deşi înainte de asta, certificarea era pe viaţă, fără nicio condiţie, aceasta fiind emisă sub competenţa Ministerului Educaţiei şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Haide, deci, să mai adăugăm niște birocrație, pentru ca cineva să-și justifice jobul la stat!
Problema nu se opreşte aici. Pe noua legitimaţie emisă, calificarea lor este inferioară cursului urmat. Li s-a restrâns activitatea. Aceștia nu mai sunt ghizi montani, ci ghizi montani – drumeţie montană. Vorbim practic de un nou cod din Clasificarea Ocupaţiilor din România. Practic, din certificarea lor lipseau competenţe multiple din zona turismului montan: alpinism, escaladă, schi, mountain-bike etc.
Și acum bomboana de pe tort: avem o iniţiativă legislativă care face praf și pulbere tot sistemul, din nou. O inițiativă „servită”, pentru niște grupuri de interese. Inițiativa îşi propune să facă ordine aşa cum ştie PNL mai bine: favorizând intereselor unor terţi, ignorând vehement orice formă de modificare din partea specialiştilor şi refuzând dialogul cu ei. Au fost organizate trei sesiuni de consultare pentru Legea profesiilor montane, iniţiată de domnul senator – Cristian Ţâgârlaş şi de doamna deputat Thellmann Christine. La acestea, 99% dintre specialiştii din domeniu și-au prezentat dezacordul!
Acel 1% se pare că este doar un alpinist, unul singur, dar cu o calitate fenomenală: este prieten la cataramă cu domnul senator şi coleg în expediţii montane, care pare că îi șoptește în ureche cum trebuie să arate reglementarea în sistem, în timpul discuţiilor care privesc deschiderea împreună, eventual, a unei şcoli de ghizi montani foarte profitabilă, pentru cineva.
Chiar şi în al doisprezecelea ceas, domnul Ţâgârlaş a refuzat prezenţa ghizilor montani la dezbateri. Şi aici este atins un punct sensibil. De ce se află această propunere pe masa comisiei juridice, în condiţiile în care este clar că reglementarea unor profesii aparţine de expertiza comisiei pentru muncă?
Răspunsul e foarte simplu: domnul preşedinte al comisiei şi iniţiatorul acestui proiect, domnul Țâgârlaș, a dorit să fie sigur că această propunere va trece cu bine de camera Senatului, aranjând ca și comisia condusă de el însuși să emită un raport, nu doar un aviz cum ar fi fost normal. De aceea a refuzat accesul specialiştilor în comisia juridică. Acest domn de la PNL, ca să înțelegeți, este același care refuză să emită raportul pe inițiativa Fără Penali în funcții publice, semnată de peste un milion de cetățeni! Însă, Lega profesiilor montane trebuie să treacă prin Parlament în procedură de urgenţă.
Iniţiativa legislativă are multiple probleme şi lacune elementare, care ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele intenţii din spatele acesteia. În primul rând, se dorește înființarea unei entități, Colegiul Naţional al Ghizilor din România, care devine singura autoritate capabilă să ateste dacă un om este sau nu calificat şi pregătit să practice meseriile montane. Mai mult, trei dintre cei cinci membri ai comisiilor de evaluare ar trebui să fie ghizi montani internaţionali, respectiv ghizi de drumeție montană internaționali, fiind numite, cu subiect şi predicat, entităţile din care ar trebui să facă parte cele două categorii de specialişti. Entităţi care sunt private, care nici nu sunt recunoscute peste tot în lume și al căror cursuri sunt costisitoare. Nu a observat nimeni că poate apărea un conflict de interese? Se instaurează un monopol în domeniu, unde o mână de oameni poate decide soarta a sute, dacă nu chiar mii de ghizi montani români. Acest Colegiu, conturat pe repede înainte, nu este nici foarte clar prezentat în ceea ce priveşte modul de organizare şi funcţionare. De unde au apărut aceste certificări? Oare are legătură cu faptul că domnul prieten cu senatorul Ţâgârlaş are exact aceste calificări?
În al doilea rând, iniţiativa reunește mai multe activități, unele care nu au legătură cu ghidajul montan (meseria de ghid de rafting este în prezent gestionată de Federaţia Română de Kaiac-Canoe); în timp ce altele care țin de ghidul montan (mountain bike, ghid de turism speologic, ghid pentru peşteri amenajate, ghid turism ecvestru) nu sunt incluse. Dacă iniţiatorii şi-au dorit o reglementare amplă, care să facă ordine în domeniu, de ce au fost incluse doar unele ocupaţii montane?
În al treilea rând, aceste entităţi menţionate s-ar încăleca peste instituţiile statului. Conform legii, Autoritatea Naţională de Calificări, autoritate subordonată Ministerului Educației, se ocupă de autorizarea furnizorilor de formare profesională. Brusc, şi Colegiul Naţional al Ghizilor ar avea atribuţii în domeniu. Un haos.
Nu demult au mai depus cei de la PNL o inițiativă legislativă pentru un singur om și am văzut cu toții cum s-a încheiat. Pare aproape un reflex pentru cei de la PNL să legifereze țintit, servind intereselor private ale anumitor persoane, de parcă Parlamentul României fabrică legi doar pentru unii, nu pentru toți.
